Gandirea pozitiva

Un studiu elveţian evidenţiază efectele nebănuite ale gândirii pozitive

Un studiu elveţian evidenţiază efectele nebănuite ale gândirii pozitive 
Un nou studiu efectuat de cercetătorii elveţieni a demonstrat în mod practic puterea şi eficienţa gândirii pozitive. Conform rezultatelor, subiecţii care susţineau şi credeau cu convingere că se simt bine, sunt sănătoşi şi totul le merge din plin beneficiau într-un final de o viaţă mai lungă şi o sănătate mai bună comparativ cu persoanele pesimiste. 
Cercetătorii au luat în calcul şi factorii de risc care influenţează speranţa de viaţă precum: fumatul, alcolismul, bolile cronice şi hipertensiunea arterială. În timpul deceniului 7 al secolului trecut, un eşantion de peste 8.000 de persoane a fost supus experimentului gândirii pozitive.
Treizeci de ani mai târziu, participanţii la experiment au fost diagnosticaţi din nou, iar cercetătorii au descoperit cu surprindere că persoanele care au gândit pozitiv în privinţa stării lor generale de sănătate au trăit mai mult decât cele pesimiste.
"Studiul nostru demonstrează încă o dată că persoanele care se vizualizează ca având o stare de sănătate excelentă ajung să trăiască mai mult decât celelalte. Factorii decisivi în cadrul acestui proces includ o atitudine pozitivă, o estimare optimistă a realităţii înconjurătoare, precum şi o stare de automulţumire în privinţa vieţii personale", declară David Fah, cercetător în cadrul Universităţii din Zurich.
Conform datelor remise la sfârşitul studiului, bărbaţii care credeau că starea sănătăţii lor este una preponderent negativă, aveau de 3,3 ori mai puţine şanse de supravieţuire decât cei care susţineau că se bucurau de o sănătate excelentă. În cazul femeilor, cele cu o gândire negativă prezentau un risc de 1,9 ori mai mare de a muri decât cele care se autoevaluau pozitiv.
În ciuda acestor rezultate, unii experţi în domeniu nu sunt convinşi de puterea gândirii pozitive în cazul menţinerii sănătăţii pe termen lung.

Sursa: Daily Mail

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe