Pamporea

pamporea origini si imaginatie- cantec aroman

origini si imaginatie.  carele sunt originile cantecului in istoria aromana.
si care sunt semnificatiile avand in vedere apa, corabia, mintea, strigatul, flacaii, lele…
intrucat citesc silmarillion, vad ceva legaturi.. 🙂

Treambura Pamporea             Vaporul se cutremura

Treambură pamporea moi,                                                    Vaporul se cutremura
Furtuna plăscîneaști…                                                             Furtuna se dezlănțuia
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                  Doamne, Dumnezeul meu
Mintea’ni lîndzîdzaști!                                                          Imi e bolnavă mintea mea
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                  Doamne, Dumnezeul meu
Mintea’ni lîndzîdzaști!                                                         Imi e bolnavă mintea mea
S’treacă dămla tora, moi                                                        Valurile vor trece
Calea va li’aducă,                                                                   De văi vor fi conduse
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                  Doamne, Dumnezeul meu
Cîț’ lai gioni va’s ducă?                                                        Multi flacai se vor duce
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                 Doamne, Dumnezeul meu
Cîț’ lai gioni va’s ducă?                                                          Multi flacai se vor duce
Un gioni așteaptă strigătu,                                               Flăcăul așteaptă strigătul
Murea, murea di frică…                                                      Murea, murea de frică
Zghileaști tută lumea moi,                                              Țipetele oamenilor se aud
Pamporea îs disică!                                                               Vaporul se despică
Zghileaști tută lumea moi,                                              Țipetele oamenilor se aud
Pamporea îs disică!                                                               Vaporul se despică
Adză ca vîrî toamnă moi,                                                   Astăzi ca o zi de toamnă
Hîrseaști a noastră bană…                                                 Mângâie a noastră viață
‘Nî țeară hrisusită moi,                                                         Candela neprețuită
Va ț’ardă la icoană!                                                                 Va arde la icoană
‘Nî țeară hrisusită moi,                                                         Candela neprețuită
Va ț’ardă la icoană!                                                                 Va arde la icoană
Treambură pamporea moi,                                                    Vaporul se cutremura
Furtuna plăscîneaști…                                                             Furtuna se dezlănțuia
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                  Doamne, Dumnezeul meu
Mintea’ni lîndzîdzaști!                                                          Imi e bolnavă mintea mea
Ah lele Dumnidzale, moi,                                                  Doamne, Dumnezeul meu
Mintea’ni lîndzîdzaști!                                                         Imi e bolnavă mintea mea
pasii sunt 7 la dans, in sens invers ca la hora deci se scoate/aduna energie.
vazand versurile scrise imi seamana ele cu vorba copiilor, vorba pura. in care trebuie sa gandesti intr-un singur fel ca sa intelegi vorbele.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe