Maria Tanase (1913-1963)


 HAI IU, IU, IU, CA DISEARA RUPEM CUIUL…

Cum a ajuns Maria Tănase agent secret

 . Maria Tanase a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc in America, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York din anul 1939.

La aceasta expozitie a fost exclusa de la final din cauza unor vizitatori ai expozitiei care erau romani si au inteles versurile de la cantecul Hai iu, iu, iu  cu textul deochiat in  locul celui real. 

Hai iu, iu, iu, ca diseara rupem cuiul, etc. pe aceeasi versuri cu tendinte sexuale.. 

Când spui Maria Tănase, îţi vin în minte melodiile populare care au făcut-o celebră şi pe care ea le-a făcut nemuritoare. Vedeta lumii interbelice a avut însă o existenţă dublă: când părăsea scena, devenea agent de legătură, colaborând cu serviciile de spionaj ale aliaţilor împotriva Germaniei lui Hitler.

   S-a nascut la 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind  al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu  și al lui  Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birniciia .

A aparut prima data in public in 1921, la o serbare scolara. Si-a intrerupt studiile, fiind obligata sa munceasca pentru intretinerea familiei.

In 1934 a intrat prin concurs la Teatrul de vara “Carabus”, condus de celebrul Constantin Tanase.

La 15 ani s-a înscris la un concurs de Miss România, iar de acasă a plecat la nici 17 ani să se angajeze tot într-o zonă de mahala, casieriţă într-un birt, unde mai şi cânta, potrivit unui documentar difuzat de Realitatea TV şi preluat de adevărul.ro.

În acest birt e descoperită de primul ei protector, Sandu Eliad, cunoscut publicist şi regizor de teatru. El o introduce în cercurile literare şi intelectuale ale vremii, dar primul contact direct cu lumea artistică îl are în 1934, când e angajată la revista Cărăbuş.

E legată de cercuri de stânga, uneori chiar comuniste. Sandu Eliade (prezida asociaţia „Amicii URSS), Hary Brauner (era din anturajul lui Lucreţiu Pătrăşcanu) şi Titus Cristureanu (prieten apropiat al Generalului Emil Bodnăraş), sunt oameni pe care-i frecventează, oameni legaţi de reţelele comuniste din România, într-un fel sau altul.

„Începutul cochetăriilor Mariei Tănase cu serviciile de informaţii din lumea bună din Franţa, Marea Britanie, America, datează din 1937.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe