Tactici KGB-iste (temporizarea)




Cu cata perfidie se reia teza lui Nea Nelu, sa temporizeze nazuintele poporului. Protestele sunt dusmanoase la 1 dec. ca, se implinesc o suta de ani...bla bla bla... de parca situatia noastra se compara cu cea din Franta. La noi este chestie de viata si de moarte si ar fi prea frumos sa se inceapta  scuturarea pomului de ciori, impreuna cu frunzele si crengile uscate.
Asa ne-a tinut Nea Nelu cu cuvinte precum  consens...pe loc, pierzand trenul democratiei.
Lui Nea Nelu i-a convenit ca "mitingul"(revolutia) nu a fost autorizat si l-a pus in cea mai inalta functie.
Demobilizarea oamenilor hotarati, intra in fisa postului KGB-istilor. Inchipuiti-va ca la startul unei competitii de alergari, in timp ce toti sunt pregatiti pe pozitii, apare unul care striga " stati ca vine si Gigel acum ca, a intarziat din cauza traficului aglomerat". Ce se intampla ? Se demobilizeaza toti, aceasta este strategia si efectul este previzibil.
Asta a fost tactica lui Nea Nelu la revolutie si i-a reusit sa ne arunce in coada Europei. Asta se vrea si acum de urmasii lui, sa  ne prosteasca cu  "odata facem 100 de ani de la Unire caci, urmatoarea suta nu o vom mai prinde".
 Dar nimic nu se face cu "voie de la imparatie". Pentru ca imparatia nu vrea schimbari, vrea sa ramana totul pe loc, sa balteasca, ca acum la noi. Si  pentru ca se implinesc 100 de ani de la Marea Unire orice rasturnare de situatie politica, va ramane in cartea de aur a istoriei, scrisa cu litere de foc.
Chiar daca nu se finalizeaza nimic, este util sa stim strategia si ce experimente se fac pe noi, oameni pasnici si bine intentionati.
Romania un stat captiv !!!!

PS Politica inseamna liber la mintit, fara a fi pedepsit !
Publicat de 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe