Clonarea umana

Se confirmă: clonarea umană, un mare pas înainte! În curând o să vedem clone umane pe stradă?
Pagina oficiala de Facebook a siteului: Universul by Lovendal
 Articol scris de: Lovendal
Clonarea umană este posibilă să fie realizată, însă lucrurile au staţionat până acum din cauza lipsei de ovule umane, necesare pentru cercetare. Însă, acest impediment ar putea fi în curând depășit. Oamenii de ştiinţă au reuşit să schimbe celulele sanguine umane în ovule imature. Următorii pași ar trebui să meargă și mai departe, permițând în cele din urmă crearea de ovule în masă produse în laborator, capabile să fie fertilizate sau utilizate în clonare. Iată ce putem citi de pe motherboard.vice.com:
“Oamenii de știință au transformat celulele sanguine în celule stem, pe care apoi le-au transformat în ovule umane imature. Ovulele rezultate sunt mult prea imature pentru a fi fertilizate sau pentru a face un copil și ar fi nevoie de mai multe cercetări pentru a crea ovule utile și sigure pentru reproducerea umană. Următorul pas, potrivit cercetătorilor, este de a aplica un proces similar producției de sper-mă umană și de a crea ovule suficient de mature pentru a fi fertilizate”.
Și nu e doar atât. Cercetătorii în domeniul biotehnologiei au creat cele mai puternice tehnologii, ca de exemplu:
– CRISPR (metodă de editare genetică) permite ca orice formă de viață sau celulă să fie proiectată genetic;
– 3 embrioni-părinte pot fi creaţi în laboratoare pentru a se naşte ulterior;
– forme de viață artificiale pot fi create;
– cercetătorii pot pune celule stem umane în creierul unui şoarece și pot produce alte forme de animale de laborator himerice.
Lista continuă… Aşadar, trebuie să ne obişnuim cu ideea că îi vine rândul şi clonării umane (dacă nu cumva s-a realizat acest lucru deja mai demult, iar tehnologia stă ascunsă undeva…)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe