Sunt mandra



Sunt mandra de noi romanii. Asa saraci cum suntem, AM FOST in stare sa organizam o nunta imperiala, pe banii nostrii, furati de la noi.
Suntem precum tiganii care, fac nunti cu tone de aur care este tinichea curata sau, in cel mai bun caz imprumutat de la altii, pe care ii inapoiaza sau nu, dupa eveniment.
Dar ca si acum in  aceste momente,  nu are importanta ca suntem abandonati la rascruce de vanturi noi ca popor. Nimic nu mai conteaza, conteaza numai sa se vada ca vataful nostru care, ne biciueste cu sfichiul biciului este neindurator si noi drept multumire ii pupam varful papucului.
O nunta demna de un imparat Austro-Ungar. O nunta demna de un faraon.
Tot asa in Egiptul antic, faraonul era nemilos, avand origine ancestrala (mintea poporul), fata de cei care munceau la construirea piramidelor, cu accidente multiple de la cca. 100.000 de muncitori. Periodic faraonul se inchidea intr-o locatie bina pazita si spunea ca primeste ordine de la ....divinitate).
Asta imi place la poporul nostru ca, este masochist.
NUMAI DARUL LA NUNTA, SE SPUNE CA ESTE DE 5.000 DE EUROI.
Ce darnici suntem noi, pentru ca acesti bani, nu sunt decat de la noi (furati),doar nu credeti ca aceste pitipoance batrane (parasute vestejite catalogate de unii) de ex., au produs ceva in afara de flatulatii?

Dar aceasta nunta este nimic pe langa, nunta care va urma dintre L.D.senior si  fosta secretara. Asta daca nu  se grabesc justitiarii, sa-l bage la racoare cat mai repede. Dar poate o nunta si in puscarie are  audienta!(Tot de noi toti platita, chiar si locatia).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe