Marghioala



Foto Doamna Marghioala Miclescu nascuta Beldiman.
Familia Miclescu, familie veche boierească din Moldova, este atestată printr-un ispisoc din 21 aprilie 1438 și apoi 1464, în care este menționat strămoșul ei, Stanciu Hotnogul, pârcălab de Hotin.
Blazonul familiei Miclescu este prezentat pe fundal verde de o cetate cu două turnuri și o poartă aurită deasupra căreia se află încrucișate o sabie și o cheie. Acest blazon amintește de cetatea Hotinului unde pe vremuri au fost castelani și unde legenda spune că un Miclescu a învins pe turci.

Pana in sec. XIX inclusiv numele de Marghioala si Marghiolita era  la mare cinste. Numai Vasile Alecsandri (1821-1990), a stricat bunul renume al acestui nume. Si asta pentru ca foarte tanar fiind, s-a indragostit de o vecina tanara ca si el, frumoasa, bogata si a inceput sa-i faca curte si chiar i-a avansat o cerere in casatorie. Dar ce sa vezi Marghioala alintata Marghiolita l-a refuzat scurt si definitiv? Atunci ofensat poetul nostru si diplomatul de mai tarziu, nu a suportat un asa de mare afront  si in piesele de teatru a inceput sa denigereze acest nume, atribuindu-l caricaturizat,la persoane batrane, grase, proaste. Daca nu facea  numele de tot rasul poate si acum mai aveam printre cele mai  atribuite nume Marghioala si Marghiolita (nume alintat de la Maria).
Vasile Alecsandri a iubit multe femei celebre ale timpului pentru ca, era un iubaret inascut, vesnic indragostit. Pana la aparitia lui Eminescu el era poetul national al romanilor(a scris versurile la Hora Unirii), membru fondator al Academiei Romane.
Eu am avut pe bunica mea (com.Stefan Cel Mare jud.Neamt (1855-1940), din partea tatalui meu, purtatoare a acestui nume Marghioala si eu cand mai dadeam peste acte vechi, unde ii era mentionat numele eram nemultumita.
Publicat de 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe