Fara asistati sociali...



0 km de autostrada construiti, 10.000 de romani morti din cauza  drumurilor proaste. Dar stau si ma gandesc la faptul ca, armata romana cand pleca in expeditii de cucerire, isi construiau  drumurile pe parcursul inaintarii lor, singuri. Era munca grea, taiau bucati de stanca, care formau pavajul drumurilor, care sunt utilizate si acum dar, aceste drumuri vor fi utilizate inca 1-2 mii de ani.
Acesti vajnici luptatori-razboinici nu erau bruiati de beneficiarii ajutoarelor sociale pentru ca, in acele vremuri nu existau, pentru ca, daca ii vedeau pe marginile drumurilor cu cate o cana de lut plina ochi cu vin in mana sau, poate in loc de cana de lut cu un craniu in mana, al unui invins, plin si acela ochi cu vin, nu ii mai trageau inima la nimic  si unde s-ar fi ajuns ?Unde si cum mai erau constructorii  romani elogiati care, au lasat ceva substantial in urma lor ?
Sau poate mai rau, isi faceau dreptate cu sabia si ce se mai faceau ei, fara puturosii intretinuti de stat pentru voturi ? S-ar fi ales praful de democratia lor !!! Si noi la ce ne mai raportam acum ???
Drumurile lor trebuiau construite cu atentie, pe ele marsaluiau zeci de mii de luptatori legionari, vestilele care de lupta trase de 4 sau 6 cai in viteza si trebuiau sa fie netede, nu cioplite la nimereala dar, imbinate cu un liant fara a i se dilua reteta ca acum. Nu exista la acel nivel coruptie, fiind in joc mobilitatea rapida a armatelor de zeci si sute de mii de legionari cu harnasament greu, reprezentand inca odata greutatea lor.
Nu se stie daca pavelele din stanci ale drumurilor, erau imbinate in ciment sau cioplite la fix, pentru imbinare cu exactitate  chiar fara  vestitele lor cimenturi, despre care am inteles ca, aceiasi reteta este valabila si azi. Poate in campanie nu aveau ingredientele necesare pentru drumurile lungi in constructie, care au dus pana in Persia si nordul Africii trecand si prin Dacia.
La toate se gandeau, in afara de, bunastarea beneficiarilor inexistenti ai ajutoarelor sociale, nu se gandeau si asta pentru ei constituie un minus urias, intins pe mii de ani. Nu poti fi bun la toate mereu !!!
Noroc cu banditii de la conducerea Romaniei alesi de noi dar, mai ales de beneficiarii ajutoarelor sociale( 3 mil.oameni la gramada), in timp ce ei beneficiarii sunt plecati, la munca la negru in UE, unde muncesc pe mii de euro pe luna. Dar nu strica  sa  beneficieze si de bunatatea prostilor care, ii finanteaza cu imbucatura de la gura lor. Ca doar de aceea sunt prosti ca, daca ar fi destepti ar da de pamant cu toti nemernicii din toate  cuiburile de  hoti, care decid in locul lor, ce sa se faca cu produsul muncii lor.
La mai mare si mai tare....


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eminescu si Creanga cenzurati

Imagine
Mihai Eminescu si Ion Creanga, interzisi minorilor de  Catalina Slujitoru "În 1877, Ion Creangă citea "Povestea p..." în faţa unor oameni instruiţi, politicieni şi literaţi, şi atunci starea a fost una de voie bună, banchet, bucurie. De ce azi nu am putea citi în public poeme care conţin expresii licenţioase scrise de Eminescu?", s-a întrebat retoric Nicolae Ţone, directorul Editurii Vinea. Zis şi făcut! Într-unul din localurile subterane din buricul Bucureştiului, Ţone a încercat să demonstreze, săptămâna trecută, că poetul avea dreptate: urechile românilor nu s-au plecat ruşinate la auzul versurilor mustind de dorinţă carnală şi de cuvinte obscene, necenzurate însă de data aceasta. Fără perdea Timp de  mai  bine de o oră, versuri şi cugetări aşternute pe hârtie de Eminescu între 1871 şi 1882, catalogate drept obscene ori licenţioase şi ascunse sau cel puţin cenzurate până acum, s-au împrăştiat fără perdea printre cei peste 100 d...
Citiți mai multe

Ion Creanga

Imagine
Ion Creanga amant infocat ( stiti ca a fost raspopit si pentru ca a alungat sotia legitima de acasa cu bataia ) (1837-31 dec.1889). Foto Sotia nelegitima a lui Ion Creanga. În 1867, Elena Grigoriu, soţia lui Ion Creangă, îl părăseşte, lăsând în seama soţului pe unicul lor fiu Costache, în vârstă de 7 ani. Ion Creangă se simte „singur-singurel şi cu un car de nevoi după el”.  În această perioadă marele povestitor avea să scrie pe coperta unei cărţi: „Astăzi, 16 ianuarie 1872 s-a întâmplat un plăcut accident pentru mine”. La acea dată Creangă o cunoaşte prin intermediul prietenului său Grigore Vartic, diacon armean, pe tânăra Ecaterina Vartic, fiica lui Andrei Vartic. Creangă se mută în „bojdeuca” lui Andrei ca subchiriaş, motivul principal fiind acela că o plăcuse pe Tinca Vartic, „mică la statură, ageră, subţire şi plăcută la înfăţişare”, chiar de la prima vedere. Ceea ce a reprezentat Tinca Vartic în viaţa lui „Moş Ion Creangă”, găsim în scrierea „Dascăl”, datată Iaşi 1...
Citiți mai multe

Ion Minulescu cenzurat

Imagine
FARA PERDEA :))) ION MINULESCU(1881-1944) CENZURAT Reflexe amare fostei mele pule de Ion Minulescu Foto :Ion Minulescu Director general al Artelor 1922 Alma Mater Universitatea din Paris Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amărăciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare? Şi chiar şi-atunci când pişă , te pişă pe picioare? În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare! Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai? Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe ...
Citiți mai multe